Împreună vom atinge curcubeul
DESTĂINUIRE. ATINGE-MI SUFLETUL CU-N ZÂMBET, MARIA MEA, IUBIREA MEA
„Mă rog Ție, Doamne, să-mi dai putere,
ca să pot rezista departe de Părinți. Îmi doresc
din nou să mă cuprindă în brațe, să mă iubească,
cum pot iubi doar ei.”
Pierdută prin timpul neîmblânzit, încerc să-mi revăd trecutul. Momentele, în care eram mica și mă simțeam ca un bibelou învăluit de apele unui ocean de iubire… Iar acest ocean era Mama și Tata… Sunt conștientă, niciodată nu mă va iubi cineva așa cum m-au iubit și mă iubesc ei… Părinții mei… Anii mei alături de ei… Anii, când mă simțeam alintată și protejată. Da! Mama! Numai Mama cu chipul ei angelic, ochii ei, în care cerul e întotdeauna senin, brațele ei…, brațele ei blânde… O, Doamne, ce mult îmi lipsesc acum brațele Mamei! Tânjesc după căldura sufletului ei… Mi-aș dori să fie lângă mine mereu, oriunde, oricând, lângă mine aici, să-i simt suflarea și să-i aud șoapta de alint dimineața…Însă ne desparte Prutul! Trist și Prutul de la dorul meu…
Nu voi putea niciodată în viață să le mulțumesc Părinților mei pentru omenie. Mamei pentru că n-a jelit să împartă cu mine pâinica din gura ei, pentru că s-a antrenat cu viața în război, doar ca mie să-mi fie bine. Iar inima mea a rămas acolo…, în căsuța copilăriei mele! Și-i simt de la distanță durerea, se simte abandonată…
Doar Părinții mei mă înțeleg și mă vor înțelege întotdeauna! Acuma sunt bunici. În viața lor au apărut dulci nepoței, tare frumușei, tare drăgănei: Sănduț și Sara-Maria. Deși, sunt ambii la depărtare, dragostea bunilor prin unde eterice constituie câmpul de emoție pozitivă, în care puișorii se dezvoltă armonios.
Odată cu apariția Sarei-Mariei în viața mea, am înțeles ce înseamnă să fii Mamă. În mine s-au trezit puteri nebănuite. Sunt gata să mă lupt cu forțele obscure, doar ca să-mi ocrotesc copilul. Toată dragostea din inima mea acum aparține doar scumpei mele fetițe. Nimic nu-i poate umbri existența! O voi crește cu respect și înțelepciune, pentru ca ea la rândul ei, să moștenească aceste calități. Omulețul mic, născut din inima și corpul meu va primi o educație aleasă, așa precum mi-au oferit mie Părinții. Și simt că trebuie să-i promit Sarei:
- Fetița mea frumoasă, fetița mea deșteaptă! Tu însemni Lumină! Tu ești Universul meu, viitorul și nemurirea. Te iubesc până hăt! dincolo de infinit. Tu, Sara-Maria, ești muguraș de speranță ce încolțește-n credință. Ești minunată! Nici nu te pot privi fără lacrimi. Tu, micuță și duioasă ființă, ai făcut să înțeleg ce înseamnă să fii mamă! Tu mi-ai dăruit cea mai mare fericire de pe Pământ! Mânuțele tale micuțe pe sânii mei, îmi cresc aripi și-mi fac inima să palpite de drag.
Acuma știu care-i rostul și sensul vieții mele! Și vreau să strig din toate puterile:
- Oameni, eu sunt MAMĂ!
- Mama mea, eu sunt MAMĂ! Îți promit, Mamă, că minunea dolofănică din viața noastră va avea o copilărie fericită! De pe file din Cartea Vieții Sarei-Maria se vor desprinde floricele în toate culorile curcubeului, zbor de fluturași zglobii, se vor perinda basme și povești. Maria ve prețui oamenii merituoși. Copilul meu nu va cunoaște durerea, tristețea. Vom ocoli orice mijire de negativism. Dacă va fi nevoie, ne vom ascunde la capătul lumii! Îl rog pe Dumnezeu-bunul să mă întărească, ca să pot să-mi îndrum și susțin fetița.

ÎMPREUNĂ VOM ATINGE CURCUBEUL
Tu soare, tu soare pe pământ luminos,
Cu ale tale raze să-mpungi ce-i mai voios!
Tu soarele memei iubit;
Să radieze pe-un drum auriut,
De dragoste, înțelepciune, fericire,
De flori, de fluturi, de pădure!
De stele, lună și Câmpie,
De cântec, dor, copilărie!
Să simți iubire, să te scalzi în fericire
Și tot ce-i mai frumos, păstrează-N amintire!
Să fii o-nvingătoare,
Sa lupți pentru ce-i bun!
Că-N astă viață mare
E greu, sincer îți spun!
Dar tu să ai vise, sa le împlinești!
Să fii puternică, să înveți!
Și prompt să Reușești.
„Mă rog Ție, Doamne, să-mi dai putere,
ca să pot rezista departe de Părinți. Îmi doresc
din nou să mă cuprindă în brațe, să mă iubească,
cum pot iubi doar ei.”

Pierdută prin timpul neîmblânzit, încerc să-mi revăd trecutul. Momentele, în care eram mica și mă simțeam ca un bibelou învăluit de apele unui ocean de iubire… Iar acest ocean era Mama și Tata… Sunt conștientă, niciodată nu mă va iubi cineva așa cum m-au iubit și mă iubesc ei… Părinții mei… Anii mei alături de ei… Anii, când mă simțeam alintată și protejată. Da! Mama! Numai Mama cu chipul ei angelic, ochii ei, în care cerul e întotdeauna senin, brațele ei…, brațele ei blânde… O, Doamne, ce mult îmi lipsesc acum brațele Mamei! Tânjesc după căldura sufletului ei… Mi-aș dori să fie lângă mine mereu, oriunde, oricând, lângă mine aici, să-i simt suflarea și să-i aud șoapta de alint dimineața…Însă ne desparte Prutul! Trist și Prutul de la dorul meu…
Nu voi putea niciodată în viață să le mulțumesc Părinților mei pentru omenie. Mamei pentru că n-a jelit să împartă cu mine pâinica din gura ei, pentru că s-a antrenat cu viața în război, doar ca mie să-mi fie bine. Iar inima mea a rămas acolo…, în căsuța copilăriei mele! Și-i simt de la distanță durerea, se simte abandonată…
Doar Părinții mei mă înțeleg și mă vor înțelege întotdeauna! Acuma sunt bunici. În viața lor au apărut dulci nepoței, tare frumușei, tare drăgănei: Sănduț și Sara-Maria. Deși, sunt ambii la depărtare, dragostea bunilor prin unde eterice constituie câmpul de emoție pozitivă, în care puișorii se dezvoltă armonios.
Odată cu apariția Sarei-Mariei în viața mea, am înțeles ce înseamnă să fii Mamă. În mine s-au trezit puteri nebănuite. Sunt gata să mă lupt cu forțele obscure, doar ca să-mi ocrotesc copilul. Toată dragostea din inima mea acum aparține doar scumpei mele fetițe. Nimic nu-i poate umbri existența! O voi crește cu respect și înțelepciune, pentru ca ea la rândul ei, să moștenească aceste calități. Omulețul mic, născut din inima și corpul meu va primi o educație aleasă, așa precum mi-au oferit mie Părinții. Și simt că trebuie să-i promit Sarei:
- Fetița mea frumoasă, fetița mea deșteaptă! Tu însemni Lumină! Tu ești Universul meu, viitorul și nemurirea. Te iubesc până hăt! dincolo de infinit. Tu, Sara-Maria, ești muguraș de speranță ce încolțește-n credință. Ești minunată! Nici nu te pot privi fără lacrimi. Tu, micuță și duioasă ființă, ai făcut să înțeleg ce înseamnă să fii mamă! Tu mi-ai dăruit cea mai mare fericire de pe Pământ! Mânuțele tale micuțe pe sânii mei, îmi cresc aripi și-mi fac inima să palpite de drag.
Acuma știu care-i rostul și sensul vieții mele! Și vreau să strig din toate puterile:
- Oameni, eu sunt MAMĂ!
- Mama mea, eu sunt MAMĂ! Îți promit, Mamă, că minunea dolofănică din viața noastră va avea o copilărie fericită! De pe file din Cartea Vieții Sarei-Maria se vor desprinde floricele în toate culorile curcubeului, zbor de fluturași zglobii, se vor perinda basme și povești. Maria ve prețui oamenii merituoși. Copilul meu nu va cunoaște durerea, tristețea. Vom ocoli orice mijire de negativism. Dacă va fi nevoie, ne vom ascunde la capătul lumii! Îl rog pe Dumnezeu-bunul să mă întărească, ca să pot să-mi îndrum și susțin fetița.

ÎMPREUNĂ VOM ATINGE CURCUBEUL
Tu soare, tu soare pe pământ luminos,
Cu ale tale raze să-mpungi ce-i mai voios!
Tu soarele memei iubit;
Să radieze pe-un drum auriut,
De dragoste, înțelepciune, fericire,
De flori, de fluturi, de pădure!
De stele, lună și Câmpie,
De cântec, dor, copilărie!
Să simți iubire, să te scalzi în fericire
Și tot ce-i mai frumos, păstrează-N amintire!
Să fii o-nvingătoare,
Sa lupți pentru ce-i bun!
Că-N astă viață mare
E greu, sincer îți spun!
Dar tu să ai vise, sa le împlinești!
Să fii puternică, să înveți!
Și prompt să Reușești.
Comentarii
Trimiteți un comentariu