Ea..

Ea nu e poeta,
Ea e poezie!

-Si, de lacrimi mi se umple fata
Si curg, si nu se mai opresc.
Si-ti multumesc, ti sarut si mana
C-ai rupt din inima sa scrii,
Nu  versuri fara sens,
Ci POEZII!




 Viata... Am o viata de poveste,am un neam cu nu mai este, am o casa printre dealuri si o  MAMA printre "fluturi". De ce printre fluturi? Pentru ca protagonista basmului  zboara mereu in gandul meu, al tau, al tuturor si da culoare visului! Sufletul iubitei fiinte, care mi-a dat suflare e furat de fluturi si ridicat pana in paradis, iar ea se transforma intr-o zana si aduce magie in toposul intunecat, in care incercam sa supravetuim!
  Mama...Si cand ma intreaba omul: Cine sunt? Cine-s parintii mei? si Ce vreau eu de la viata? Cu fiori raspund, pentru ca doar gandul la ei, la mama si tata ma face sa tresar si sa-mi reamintesc care-s adevaratele valori. Cine sunt?! Un bot de copil, in care s-a insuflat multa dragoste, in care s-a investit multa intelegere si care va ramane indatorata mereu lor- parintilor. Cine-s ei? Doi oameni minunati, care au atata putere de la Dumnezeu pentru a ne creea un viitor. Si ce vreau eu de la viata? SA REUSESC! Sa ii fac fericiti cu rezultate bune si fapte frumoase!
  Idolul meu in viata, mereu, va ramane MAMA! Sa stii sa treci peste javre, lupi flamanzi si plini de rautate inseamna sa fii luptator! Mama a luptat, poate a pierdut o lupta, dar nu razboiul! Si-a implinit visul, a scris, a rupt din gandul ei si a adus lumii un dar, niste emotii adunate frumos intr-o carte!
Iar eu raman sa tot fur din ea, din mama! Sa fur din vis, din iubire si din cuvant! Si mai intai a fost cuvantul!
  Din inima, mama mea primeste sincere felicitari pentru prima carte editata! E prima, dar sa nu fie ultima!
                                                                                                     Fiica ce te iubeste nespus de mult,
                                                                                                     Felicia.